Nu o să vă spun nici 5, nici 10 lucruri frumoase ale anului ce se încheie azi, ci atâtea câte îmi vin în minte pe rând la o distanţă de maxim 10 secunde între ele. :)
Nu le scriu pentru că “aşa se face” în ultima zi din an (de fapt e prima dată când fac o astfel de “listă”), nici ca să mă dau mare, ci pentru că ştiu că vor exista momente în care citindu-le o să mă simt mai bine, iar anul acesta chiar am avut motive puternice pentru care să zâmbesc. Şi poate aş fi putut să le notez într-un carneţel, dar cumva aici mă simt cel mai “acasă” şi pe aici trec zilnic.
În 2010 mă bucură că:
More »
By: Oana Brătilă
Category: Ce-am mai făcut, Diverse, Gânduri fugare
Hop ţop, am preluat leapşa de la Dragoş şi pentru că îl apreciez foarte mult pentru ce a reuşit să realizeze în acest an cu pasiunea sa – fotografia -, imaginea pe care am ales-o este din colecţia sa personală şi ilustrează perfect cuvintele care descriu anul 2010 pentru mine: “ascensiune“ şi “libertate“.
Pe scurt, în acest an simt că am reuşit să cresc foarte mult atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional, iar cea mai mare realizare a fost reuşita de a mă elibera de anumite temeri şi de anumite frustrări care mă ţineau în loc. Iar în 2011 sper să reuşesc să zbor şi mai sus. :)
Sursa: http://adragosphoto.info/
( PS: nu, barza nu are în acest caz vreo altă semnificaţie! :)) )
later edit: să nu mă prindă noul an cu leapşa-n braţe, o dau şi eu mai departe, iar norocoşii sunt: Minxieee (căreia îi urăm cu această ocazie şi un veselos LA MULŢI ANI!), Mareşalul X şi Zăpăcita! :D
By: Oana Brătilă
Category: Diverse, Gânduri fugare
Acum două săptămâni, pe vremea aceasta, făceam ochi în Bratislava. Din camera de lângă se auzea rulând Zephyr Song în televizorul deschis şi lăsat pe VH1 noaptea ce tocmai trecuse. Aveam să aud acele acorduri zilnic, în cele 72 de ore (259200 de secunde) petrecute în capitala Slovaciei.
Am păşi în aeroport cu un dor de ducă ce simţea că i se apropie sfârşitul. O simţea pentru că mă chinuia îngrozitor de câteva zile, de când aflasem că o să urc iar la bordul unui avion. Şi a părut că vrea să mă ţină pe pământ până în ultimul moment. Vameşul s-a uitat 10 minute la poza din buletin şi la faţa mea, încercând să surprindă un detaliu care să-l convingă de veridicitatea actului. Am zâmbit senin fiind convinsă că e totuşi o glumă ce avea la bază noua mea freză. “Eu sunt, zău!”. “Aşa spun toţi…”. El nu zâmbea. Era chiar prea serios şi nu înţelegeam de ce ar vrea să ţină un potenţial infractor în ţară. La intrarea în Viena procedura a durat câteva secunde. Te-ai gândi că ei ar fi vrut mai mult să te trimită înapoi în România…
În Viena era zăpadă şi frig. Pe prima pagină a ziarelor distribuite gratuit zăcea Rihanna şi acesta a fost cam singurul cuvânt pe care l-am înţeles. A fost ok, nu am aşteptat decât 5 minute şi ne-am urcat în autobuzul spre Bratislava. Am ajuns pe la zece seara şi am fost întâmpinaţi de o tăcere frapantă… More »
By: Oana Brătilă
Category: Ce-am mai făcut, Experienţe
Pe Andrei l-am cunoscut pe 28 decembrie. Petrecuseram nopti intregi stand de vorba pe mIRC, dar nu ne intalniseram niciodata in realitate. Eu eram o fatuca de 16 ani cu “un suflet mare”, asa cum avea sa imi spuna chiar el, iar el, un baiat de 21, trecut deja prin doua drame in iubire.
Ne-am intalnit la ora 18:00, cu o ora mai tarziu decat stabiliseram inital. Eu ma dadeam deja cu capul de km.0 din fata Teatrului National din Bucuresti, crezand sincer ca nu o sa mai vina si o sa ratez si ocazia asta de a-mi face un prieten. Nu mai fusesem cu cineva de cateva luni, iar la varsta aceea era echivalentul a cativa ani. In plus, erau mereu acolo prietenele care aveau grija sa scoata asta in evidenta cu fiecare ocazie, fie ca eram intre noi, fie ca eram intr-un grup mai larg si sansele sa ma simt prost atingeau cote maxime. More »
By: Oana Brătilă
Category: Experienţe, Introspecţii lirico-mitice
Acum cateva ore, seria comentariilor făcute la videoclipul în care sunt rasă în cap s-a ”îmbogăţit” cu încă 3, unul mai dubios ca celălalt. Erau comentarii lăsate de străini, vizibil pasionaţi de hair styiling sau având un soi de fetiş pe care domnul G. nu l-a afişat niciodată, în ciuda săgeţilor venite din partea diferiţilor cârcotaşi.
Ei bine, acum un sfert de oră m-am pomenit şi cu un e-mail cu titlu sugestiv: ”about your shaved head!”. More »
By: Oana Brătilă
Category: Diverse
Se simţea defectă. Îi venea să izbucnească în lacrimi şi nu înţelegea de ce. Cum şi pe unde s-au încurcat circuitele şi cum ar fi putut ea să şi le deznoade când tot ce încerca să facă era să se abţină din plâns?
O dureau toate deşi erau simple bucăţi de metal. Avea o pată mare de rugină în locul pe care curgeau de obicei lacrimile şi încerca din răsputeri să nu o mai hrănească. Să nu ajungă ea să fie pata argintie de pe bucata de rugină.
Bucata de rugină cu circuite încurcate.
By: Oana Brătilă
Category: Introspecţii lirico-mitice, Mindfucks
Trag de mine de trei săptămâni să scriu postul ăsta şi am ajuns să o fac tot ca în facultate, cu o noapte înainte de termenul limită, dar neapărat cu prezervativ. Desigur, prezervativul nu are nicio legătură cu restul poveştii, dar se încadra bine în fraza anterioară. Şi, nu-i aşa, cine sunt eu să-i neg afinităţile?
Restul poveştii are legătură cu un chinez, un american şi un englez. Şi pentru că lipseşte românul ca să fie banc, o să mă integrez şi pe mine în peisaj. More »
By: Oana Brătilă
Category: Diverse
Sinistru titlu, ştiu, dar câţi dintre voi ştiau că o invitaţie la cancer poate fi refuzată dacă i se răspunde din timp?
Invitaţia de mai jos este de fapt din partea Asociaţiei P.A.V.E.L., iar conferinţa organizată de membrii acesteia face parte dintr-o campanie de conştientizare asupra semnelor şi simptomelor cancerului la copii.
Diagnosticat precoce, cancerul poate fi vindecat. More »
By: Oana Brătilă
Category: Diverse
Îmi amintesc cu oarece plăcere nefirească modul în care savuram acum un an comentariile lăsate în cadrul unui articol scris pe piticigratis. Era despre SNSPA, redactat în stilul caracteristic al blogului şi studenţii se zbăteau să demonstreze că ce este scris nu este adevărat, că autorul este slab de minte sau, cel mai haios, că articolul nu merită să fie comentat. Unii dintre ei apelaseră chiar la raţionamente deductive şi la argumente, ignorând faptul că al lor silogism se pierdea oricum în marea de p**e, p***e, m*i şi alte steluţe.
Domnilor, pentru mine Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA a fost o încântare. M-a format nu numai în calitate de liceană ieşită de pe băncile unei clase de mate-info în care învăţam comentarii la limba română în stil papagalicesc, ci şi ca om. Mi-a schimbat modul de gândire şi m-a ajutat să ajung cine sunt azi. Şi, dragilor, vă spun cu mâna pe inimă că eu sunt mulţumită.
Desigur, cum perfecţiunea este atât de rară, şi FCRP-ul avea defectele sale, majoritatea pe parte administrativă. Secretare urâcioase, adeverinţe care costau 5 lei bucata şi sălile împrumutate de la alte facultăţi care te făceau să vezi tot Bucureştiul într-o zi sunt doar nişte exemple. Mă plângeam destul de des şi nu credeam că se poate mai rău de atât. Eram naivă. Aveam să aflu asta More »
By: Oana Brătilă
Category: Ce-am mai făcut, Experienţe
Spunea bine el Kant că acţiunile morale care merită cu adevărat admiraţie şi respect sunt cele de pe urma cărora cel care acţioneaza nu beneficiază de nimic – fie că vorbim aici de satisfacţie interioară sau de recompense materiale de orice fel. Kant le numea acţiuni săvârşite conform datoriei şi din datorie, diferenţiându-le de cele săvârşite din înclinaţie.
Dar fiind cât se poate de sinceri cu noi înşine… oare există astfel de acte?
Oare chiar facem ceva fără să ne gândim, conştient sau nu, la ce ne va aduce bun nouă? Sau poate la ce ne va aduce rău dacă nu facem acel lucru…? More »
By: Oana Brătilă
Category: Ce-am mai făcut, Introspecţii lirico-mitice, Mindfucks
Eu comentez, tu comentezi, el/ea comentează